Sfaturi de vacanță pentru părinți

Vacanța este momentul pe care îl așteptăm cu toții, părinți și copii. Călatorind cu copilul nostru este emoționant și plin de satisfacții, este momentul când construim noi amintiri, consolidăm relația părinte-copil, ne jucăm, alergăm, înotăm și facem toate lucrurile pe care de multe ori le neglijăm din cauza programului încărcat de zi cu zi.

Pe cât de minunată este vacanța împreună cu copiii, pe atât poate fi o adevărată provocare uneori. Grijile sunt mai mari atunci când călătorim cu cei mici, o vacanță de succes fiind atunci când bunăstarea lor reprezintă prioritatea noastră. Bagajul este un factor important, fie că este pentru copii, fie că este pentru adulți, trebuie sa conțină piese vestimentare adecvate destinației, anotimpului, numărul de zile și activităților pe care urmează să le întreprindem, iar dacă călătorim cu avionul este bine să avem un rând de haine de schimb în geanta de umăr și de asemenea trebuie să ținem cont că înăuntrul avionului temperatura este adesea puțin mai scăzută.

În concediu, pe timpul verii, geanta copilului trebuie să conțină neaparat:

• cremă de fotoprotecție cu factor de protecție solară crescut (min. 50 SPF),
• loțiune calmantă a arsurilor solare,
• cremă repelentă pentru insecte,
• cremă împotriva iritațiilor,
• gel dezinfectant
• și bineînțeles o cremă hidratantă.

Sfaturi utile înainte de expunerea la soare: nu expuneți copiii direct la razele solare, evitați expunerea între orele 11 și 16, alegeți o cremă de fotoprotecție cu SPF min. 50, copiii vor purta pălărie, ochelari de soare și vestimentație adecvată (bumbac, culori deschise, vaporoasa, lejera), aplicați cremă de fotoprotecție înainte de expunerea la soare cu 30 minute și reaplicați periodic la interval de 2 ore (chiar dacă nu intrați în apa).

Trusa cu medicamente este un instrument indispensabil mai ales atunci cand calatorim cu copiii. Aceasta trebuie să fie adaptată fiecărui copil în parte în funcție de patologia acestuia (să conțină medicația pe care o urmează zilnic) dar și unele medicamente menite să trateze cele mai frecvente patologii cu care se poate confrunta copilul în vacanță, și nu numai.

În continuare voi încerca sa punctez cele mai frecvente patologii cu care ne confruntăm în vacanță, împreună cu sfaturi despre cum le putem manageria.

Răul de mișcare (kinetoza)

Cea mai folosită medicație din trusa de vacanță o reprezintă cea antiemetică. Răul de mișcare (kinetoza) este o afecțiune foarte frecventă a urechii interne cauzată de mișcarea repetată (cu un vehicul, cu barca sau cu avionul). Cele mai importante manifestări sunt greața și disconfortul abdominal, urmate de vărsături, hipersalivație, transpirații reci, paloare și somnolență, simptomele oprindu-se de obicei după ce călătoria s-a încheiat.

• Ce facem dacă apar aceste simptome?
  • rugăm copilul sa privească către orizont în direcția de deplasare,
  • îi oferim copilului gumă de mestecat (atenți la vârsta copilului, nu administrăm gumă de mestecat copiilor sub 3 ani), masticația și gustul dulce al gumei de mestecat ameliorează simptomele;
  • dacă vizibilitatea este redusă se recomandă închiderea ochilor și accelerarea respirației sau dacă e posibil să culcăm copilul;
  • expunerea copilului la aerul proaspăt și rece.

Pentru că a preveni este mai ușor decât a trata, putem apela la medicația antiemetică, disponibilă într-o gama largă în farmacii, atât sub forma de picături, dar și comprimate masticabile sau chiar acadele. Administrarea o facem de obicei cu 30 minute anterior deplasării (cu atât mai mult cu cât copilul nostru este cunoscut cu kinetoza) și putem repeta ulterior doza în funcție de nevoie și de durata deplasării.

Insolația

Pentru că este vară, iar copiii sunt expuși la temperaturi ridicate, există riscul de a dezvolta insolație. Insolația este o urgență medicală reprezentată de supraîncălzirea organismului, ca urmare a expunerii prelungite la temperaturi crescute sau efectuarea de exerciții fizice intense la temperaturi ridicate. !!! Insolația se poate întâmpla de asemenea și când un copil este lăsat în mașină într-o zi fierbinte de vară. În astfel de condiții, la o temperatură ambientală de 33 grade C, în interiorul mașinii se poate ajunge la o temperatură de peste 50 grade C în doar câteva minute.

Cum se manifestă insolația?

Febră mare (> 40 grade C), confuzie, dificultăți de vorbire, agitație, chiar delir și convulsii, până la comă. Asociat prezintă respirații rapide, puls crescut, absența transpirației, durere de cap intensă, greață, vărsături.

Ce facem?

Sunăm imediat la 112.

Recunoașterea cât mai rapidă a patologiei și răcirea corpului este vitală. Până la sosirea ambulanței se va încerca reducerea temperaturii corpului:

• se va transporta persoana la umbră,
• scufundarea în apa rece (cadă) sau dacă nu este posibil umezim pielea cu apa rece în permanență,
• pachete cu gheață (pe frunte, gât, axile și între picioare),
• monitorizarea în permanență a temperaturii corpului.

Cum prevenim insolația?

Nu expunem copiii la temperaturi ridicate, soare direct, umiditate excesivă, nu lăsăm niciodată copilul în mașina aflată în soare sau chiar parcată la umbră (nici măcar cu geamul deschis), folosim cu regularitate și în cantități corespunzătoare crema de protecție solară, consumăm cantități mari de lichide cu regularitate și chiar dacă nu ne este sete (dacă apare senzația de sete înseamnă ca deshidratarea s-a produs deja), evităm efectuarea de exerciții fizice intense la temperaturi ambientale crescute și purtăm haine corespunzătoare.

Medicația antitermică este indispensabilă atunci cand călătorim cu copilul: Ibuprofen, Paracetamol și Metamizolul sodic (supozitoare sau picături).

Febra

Este un mecanism de apărare al organismului, nu este o boală, iar valoarea febrei nu reflectă severitatea bolii care a declanșat-o. Febra se definește prin creșterea temperaturii rectale ≥ 38 grade C.

Copilul cu febră poate prezenta dureri musculare, dureri de cap, sete, senzație de oboseală, mănâncă mai puțin sau doarme mai mult.

Cum măsurăm temperatura copilului?

Cu termometrul intrarectal (timp de 3 minute sau până la semnalul sonor), cu termometrul pentru ureche (la copilul ≥1 lună), axilar (timp de 5 minute sau până la semnalul sonor), cu termometrul sublingual la copilul ≥ 5 ani (trebuie să țină gura închisă și sa respire pe nas timp de 3 min.) sau cu termometrele pentru frunte (atât cele care conțin cristale cât și cele cu unde infraroșii sunt inexacte).

Ce facem atunci cand copilul are febră?

Încurajăm copilul să bea multe lichide deoarece febra poate duce la deshidratare (vezi mai jos la diareea călatorului semnele și simptomele deshidratării), dezbrăcăm copilul, nu folosim băi cu alcool sau oțet (se pot absorbi prin piele), administrăm medicamentele care scad temperatura (Ibuprofen, Paracetamol sau Metamizol sodic) atunci când valoarea intrarectală depășește 38.5 grade C sau când temperatura axilară depășește 38 grade C (dozele se administrează în funcție de greutatea copilului nu de vârsta sau valoarea temperaturii). Trebuie reținut că medicamentele încep să își facă efectul între 30-60 minute de la administrare!

Când trebuie să merg cu copilul la medic?

Copilul devine somnolent, moale, dificil de trezit, durerea de cap nu se ameliorează după administrarea de Ibuprofen sau Paracetamol, copilul are convulsii, apar pete pe piele ce nu dispar dacă aplicăm presiune, copilul nu accepta lichide sau le varsă, îl deranjează lumina, febra ≥ 40 grade C, frison, copil mai mic de 3 luni sau febra persistă mai mult de 3 zile.

Diareea călătorului

O altă patologie des întâlnită este diareea călătorului și afectează foarte des copiii, determinând scaune moi, apoase, crampe și disconfort abdominal. Cauzele pot fi multiple, de la climat, obiceiuri alimentare, schimbarea dietei, însă cel mai frecvent, cauza este un agent infecțios (ex. apa contaminată cu microorganisme din materii fecale: virusuri, bacterii sau paraziți).

Cum tratăm?

Cel mai important aspect care trebuie reținut când vine vorba de un sindrom diareic acut este rehidratarea. Deoarece prin diaree pierdem apă dar și electroliți (sodiu, potasiu, bicarbonat, clor) hidratarea doar cu apă nu este suficientă. Trebuind să refacem și cantitățile de electroliți pierdute, iar în acest sens se utilizează soluțiile de rehidratare orală, acestea respectând o anumită osmolaritate, aport electrolitic și caloric (zaharuri).

Cum știm când copilul este deshidratat?

Atunci când are gura uscată, senzația intensă de sete, produce o cantitate redusă de urină și mai închisă la culoare (galben-portocalie) și prezintă o stare de moleșeală extremă.

SRO (sărurile de hidratare orală) se găsesc în farmacii sub formă de plicuri care trebuie reconstituie în apă (instrucțiunile se găsesc pe ambalajul fiecărui produs), sau soluții preparate gata de administrat (ca atare sau sub formă de înghețată prin congelarea produsului). Acestea au diferite arome, producătorii încercând să facă produsul mai ușor de administrat (de menționat, SRO au un gust particular, sărat și e posibil ca și copiii să le accepte mai greu).

Exemple de SRO disponibile pt. copii: Sun-Lyte, Rehisol, HIPP ORS, etc. Administrarea produsului odată reconstituit se face fracționat, câte o linguriță la 2 minute. Dacă în timpul administrării copilul varsă, se va face pauză 20 minute apoi se continuă administrarea. Legat de cantitatea care trebuie administrată, se va lua dacă e posibil legătura cu medicul, care va indica în funcție de greutate și gradul de deshidratare, numărul de plicuri de SRO/zi. Asociat administrăm un probiotic (care să conțină: Lactobacillus reuteri, Saccharomyces boulardii, Lactobacillus rhamnosus, etc).

Dieta este de asemenea foarte importantă în timpul unui sindrom diareic acut.

• Dintre alimentele permise fac parte: pâinea prăjită, orez fiert simplu, banane, supă de orez și morcovi, carne fiartă slabă, ou fiert, brânzeturi fermentate (brânză de vaci, caș, telemea desărată), ceai neîndulcit, apă plată.
• Alimente nepermise: carne grasă, prăjită, afumată, cârnați, mezeluri, ciorbe drese cu smântână, lapte, brânzeturi fermentate, iaurt, smântână, ulei prăjit, untură, slănină, dulciuri, ou prăjit, omletă, condimente, fructe și legume crude, băuturi dulci, carbogazoase.

Foarte frecvent, după o dieta adecvată și după administrarea de SRO simptomele se ameliorează, însă uneori este necesară administrea medicației simptomatice (antidiareice), pe care o alegem în funcție de vârstă și greutate (racecadotril, produse pe bază de gelatinatanat, diosmectita, produse pe bază de extract de afine, mușețel și mentă). Doza și ritmul de administrare se va indica de către medic.

Este necesară administarea de antibiotic?

Administrarea de antibiotic se face pe baza prezenței bacteriei în scaun după efectuarea coproculturii. Unele bacterii pot da febră și sânge în scaun, însă acest lucru nu este valabil doar în cazul bacteriilor, unele virusuri digestive pot da aceleași manifestări neindicându-se tratament antibiotic în acest caz (infecție virală). Datorită acestor particularități este nevoie de consult medical pentru a decide necesitatea administrării medicației antibiotice.

Cum prevenim diareea călătorului?

Nu mânca într-un loc care arată neigienic sau neingrijit, spala-te întotdeauna pe mâini înainte să mănânci, nu introduce mâinile în gură, consumă doar alimente preparate termic corespunzător, nu consuma băuturi cu gheață, nu lăsa alimente la temperatura ambientală mai mult de o oră și apoi să le mănânci, bea doar apă îmbuteliată și nu mânca fructe și legume care nu se pot decoji.

Înțepăturile de insecte

Îi afectează frecvent pe cei mici, acestea produc de obicei durere și disconfort temporar, dispărând frecvent a doua zi, fără să fie necesară acordarea de îngrijire medicală, însă în unele cazuri pot cauza infecții care necesită tratament sau chiar reacții alergice fatale (înțepătura de albină la pacienții alergici la veninul de albină).

Reacțiile ușoare sunt reprezentate de tumefiere (umflatură), roșeață, prurit (mâncărime). În acest caz putem folosi un unguent cu antihistaminic și +/- anestezic local. Dacă pruritul este intens se recomandă administrarea medicației antihistaminice (de tipul Loratadina, Desloratadina, Cetirizina sau Levocetirizina).

Înțepătura de albină sau viespe, la copiii care nu sunt alergici provoacă manifestări puțin mai pregnante decât cele descrise mai sus, cu tumefiere mai importantă, durere, roșeață intensă.

Cum procedăm?

Îndepărtăm cât mai repede acul care are atașat sacul de venin, spălăm locul afectat cu apă și săpun de 3 ori pe zi, aplicăm comprese reci sau gheață, iar dacă durerea este intensă administram o doză de Ibuprofen în concordanță cu vârsta și greutatea copilului. Evoluția naturala este spre vindecare în 1-2 zile, însă dacă toaleta locală nu este făcută corespunzător sau dacă copilul se joacă în pământ de ex., aceasta se poate infecta: roșeața și umflătura se extinde și durerea se accentuează sau durează mai mult de 3 zile. În acest caz trebuie consultat un medic. La fel, dacă înțepătura a fost în zona gurii se recomandă transportarea de urgență la camera de primiri urgențe deoarece poate produce o tumefiere care poate bloca căile aeriene.

Dacă după înțepătura de albină copilul prezintă umflarea buzelor, feței, pleoapelor, respiraţie şuierătoare, dificultăți respiratorii, amețeli, leșin, sună imediat la 112, iar dacă ai asupra ta injecție cu adrenalină (Epipen) foloșește-o! Dacă copilul a mai avut reacții alergice la înțepaturile de albină/viespe anterior medicul îți va prescrie o seringă preumplută cu adrenalina (Epipen, Anapen sau FastJekt), pe care trebuie să o ai tot timpul la îndemână, indiferent unde te afli pentru a o putea administra la nevoie intramuscular, la nivelul treimii superioare a coapsei în zona antero-laterală.

Exacerbarea astmatică

Exacerbarea astmatică (criza de astm bronșic) trebuie sa o luăm în calcul dacă avem un copil diagnosticat cu astm bronșic, mal ales în sezonul virozelor sau al alergiilor. În acest sens o să avem nevoie de medicația de criză, și anume Salbutamol (Ventolin) +/- Prednison și bineînțeles medicația de fond de zi cu zi (împreună cu dispozitivele necesare administrării).

Este vital să avem asupra noastră un pulsoximetru pentru a putea evalua saturația în oxigen. Părinții copiilor care suferă de astm bronșic sunt de obicei instruiți de către medicul pneumolog cum să procedeze în caz de exacerbare astmatică și anume numărul de puf-uri de Salbutamol și intervalul dintre administrări la fel și doza de Prednison dacă este cazul. Oricum, dacă copilul prezintă dificultăți de respiratie, sete de aer, hiperventilație, durere toracică, saturația în oxigen este sub 94%, trebuie sa vă prezentați de urgență la spital pentru a primi îngrijiri corespunzătoare.

Mușcătura de căpușă

Apare destul de frecvent, mai ales în țara noastră. Căpușele sunt insecte parazite care se hrănesc cu sângele gazdei (om, animal), iar dacă nu sunt observate sau îndepărtate pot rezista zile întregi pe corpul gazdei (din cauza mușcăturii nedureroase nu sunt simțite de către gazda).

Pot fi întâlnite de primavara până toamna (aprilie-noiembrie). Cele mai multe mușcături de căpușe sunt inofensive și nu necesită tratament medical, însă există căpușe purtătoare de germeni (Borrelia burgdorferi) care pot produce boala Lyme (borelioza/boala mușcăturii de căpușă).

Județele considerate endemice în România: Cluj, Arad, Sibiu, Neamț și Bistrița.

Cum procedăm dacă vedem căpușa atașată de pielea copilului?

• Îndepărtăm/ extragem complet și corect (inclusiv extremitatea cefalică) căpușa. Există la farmacie dispozitive speciale de extragere a căpușei tip pensă.
• Nu facem mișcări bruște și nu forțăm în timpul extragerii deoarece se poate detașa capul căpușei.
• După extragerea completa aruncăm căpușa în toaletă (nu la coșul de gunoi) și tragem apa.
• Curățăm tegumentul cu apă și săpun din abundență, apoi aplicăm alcool sanitar sau betadină, zilnic, până la vindecarea completa a leziunii.

Când trebuie să ne adresăm unui serviciu medical?

Dacă apare o zonă eritematoasă (roșie) de jur împrejurul locului unde a fost mușcătura (ne adresăm unui serviciu de boli infecțioase), dacă copilul prezintă simptome asemanatoare gripei (dureri de cap, febră, oboseală, dureri musculare, dureri articulare), zona de mușcătură prezintă semne de suprainfectare (roșeață, tegumente calde, durere, umflatură sau puroi) sau dacă nu reușim să îndepartăm căpușa sau dacă extremitatea cefalică (capul căpușei) a rămas în piele.

Cum putem prevenim mușcătura de căpușă?

Evitarea zonelor cu potențial mare de expunere (zone cu iarbă, arbuști, păduri), purtarea de haine lungi cu țesături dense și deschise la culoare, verificarea atentă a hainelor, bagajelor și animalelor de companie la întoarcerea din drumeții, aplicarea pe piele de spray-uri împotriva insectelor (substanțe repelente la nivelul pielii expuse), evitarea pantofilor decupați tip sandale și protejarea animalelor de companie cu produse recomandate de medicul veterinar împotriva căpușelor.

Așadar, înainte de a porni într-o călătorie cu copiii, asigură-te că ai asupra ta trusa cu medicamente ale copilului (care sa conțină medicația acestuia de zi cu zi, medicație antiemetică, antidiareică, probiotic, sărurile de rehidratare orală, medicația împotriva febrei, termometru, medicație antihistaminică) pentru a putea manageria o gamă largă de patologii care ar putea să apară. De asemenea, nu uita din geanta copilului: crema de fotoprotecție cu factor de protecție UV crescut (minim 50 SPF), loțiune calmantă a arsurilor solare, cremă repelentă pentru insecte, cremă împotriva iritațiilor, gel dezinfectant și o cremă hidratantă.

Dr. Țimpea-Opriţa Ioana Medic Specialist Pediatru la Clinimar Sebeș